„Deepfake-urile (videoclipuri false create cu AI) și imaginile generate artificial au devenit instrumentele preferate ale autorilor infracțiunilor din domeniul criminalității informatice, promovate masiv pe rețelele de socializare. Cetățenii de bună-credință sunt induși în eroare de aceste «capcane» crezând că văd celebrități, experți financiari sau persoane aflate la nevoie”, arată Poliția Română, într-un comunicat de presă.
Cele mai frecvente moduri de operare întâlnite în anul 2025 sunt:
Videoclipuri deepfake cu oameni de afaceri, de notorietate sau cu politicieni care „recomandă” platforme de investiții crypto, forex sau „inteligență artificială miraculoasă” care promit multiplicarea banilor peste noapte. Victimele sunt direcționate către site-uri false unde depun bani spre a fi investiți și care, în realitate, ajung la autori prin diferite scheme de transfer de monede (virtuale sau fiat).
Deepfake-uri cu copii bolnavi, victime ale dezastrelor sau celebrități care cer donații urgente. Oamenii donează, prin intermediul unor link-uri false, iar sumele de bani ajung direct la infractori.
Utilizarea de către infractori a unor profiluri false cu poze și videoclipuri generate de AI cu persoane atractive din punct de vedere al aspectului și caracterului, prin intermediul cărora dezvoltă relații emoționale, apoi cer bani pentru „urgențe medicale” sau „bilete de avion”.
Utilizarea de către infractori de video-call-uri deepfake în care „șeful” cere transferuri urgente de bani.
Impersonare celebrități pentru produse false
Deepfake-uri cu diverse personalități care „oferă gratuit” produse.
Potrivit statisticilor din anul 2025, tentativele de fraudă cu deepfake au crescut foarte mult pe fondul avansării tehnologiei bazate pe inteligență artificială, iar pierderile financiare globale se ridică la zeci de miliarde de dolari, anual.
Un alt fenomen întâlnit în practică este crearea de imagini cu persoane complet fictive, generate de tool-uri, imagini care sunt perfecte și descriu persoane frumoase, zâmbitoare, care par 100% reale, dar care nu există în realitate.
Aceste imagini sunt folosite masiv în moduri de operare precum:
Utilizarea inteligenței artificiale în scopuri ilegale poate duce la diverse consecințe, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al manipulării, precum:
În acest sens, Poliția Română recomandă prudență cetățenilor și oferă mai multe măsuri de contracarare și protecție privind recunoașterea unui videoclip sau o fotografie făcută cu inteligența artificială.
Pe lângă scam-urile financiare și caritabile deja cunoscute, infractorii și grupările de dezinformare folosesc videoclipuri A.I. hiper-realiste pentru a induce în eroare populația în privința adevărurilor științifice fundamentale:
Videoclipuri în care „astronauți NASA” mărturisesc în lacrimi că „aselenizarea a fost filmată în studio” și că „Pământul este plat”
„Oameni de știință renumiți” (de fapt deepfake-uri perfecte) care declară că „vaccinurile conțin cipuri 5G” sau că „încălzirea globală este o minciună”
„Medici celebri” care recomandă tratamente minune împotriva cancerului cu bicarbonat și lămâie„Martori oculari” din Ucraina sau Orientul Mijlociu care povestesc atrocități inventate, cu fețe și voci perfect copiate.
Acestea nu mai sunt doar postări izolate pe grupuri conspirative. În anul 2025, astfel de clipuri ajung în trend pe rețelele de socializare, sunt distribuite de conturi cu sute de mii de followeri și sunt preluate chiar și de televiziuni locale care nu verifică sursele.
În ultima perioadă, au fost reclamate mai multe fapte realizate cu inteligența artificială, fiind create mai multe videoclipuri false cu un ofițer de poliție sau cu alte persoane care se recomandă a fi consultanți financiari, în vederea inducerii în eroare a victimelor de a realiza investiții fictive sau a obține date financiare pentru a putea efectua, ulterior, tranzacții neautorizate, mai spune comunicatul de presă.
În acest sens, pe lângă recomandările sus-menționate, sursa citată precizează că niciodată polițiștii nu vor apela cetățenii cu video, prin intermediul anumitor aplicații și cu atât mai mult nu vor face recomandări de investiții.
Totodată, polițiștii colaborează doar instituțional cu unitățile bancare, în vederea recuperării prejudiciilor sau în cadrul activităților desfășurate și nu vor face recomandări sau îndrumări cetățenilor în niciun fel, de genul „urmează să fiți sunați de banca X sau de vreo altă instituție financiară”.
Mai jos sunt atașate fotografii cu cele două persoane care se recomandă a fi de la Poliția Române. După cum am menționat mai sus, se poate constata cu ușurință că hainele pe care le poartă prima persoană nu reprezintă o uniformă de poliție, gradele de pe umeri neexistând în cadrul Poliției Române, cele reale fiind reprezentate de stele.