Primele două luni ale acestui an au fost dificile din punct de vedere fiscal pentru Rusia. Prețurile scăzute la petrol, perspectiva unui surplus global de petrol și sancțiunile tot mai severe au pus presiune asupra sectorului energetic rus. Țara se bazează în mare măsură pe veniturile uriașe din petrol și gaze pentru a finanța invazia pe scară largă din Ucraina — ajunsă acum în al cincilea an.
Însă prețurile energiei au crescut puternic după loviturile americano-israeliene asupra Iranului, care l-au ucis pe liderul suprem al țării, ayatollahul Ali Khamenei, pe 28 februarie. Traficul prin Strâmtoarea Hormuz — o arteră esențială pentru transporturile globale de energie — s-a oprit după ce Iranul a ripostat atacând petrolierele din strâmtoare și infrastructura energetică din întreaga regiune.
„Implicațiile pentru piața energiei sunt extrem de bune pentru Rusia, mai ales pe segmentul petrolului brut”, spune Ben McWilliams, cercetător afiliat la think tank-ul Bruegel din Bruxelles.
După ce Rusia și-a lansat invazia în 2022, sancțiunile i-au determinat pe cumpărători să evite petrolul rusesc, ceea ce a obligat Moscova să îl vândă la un discount semnificativ față de prețurile globale.
Potrivit calculelor New Eurasian Strategy Center, în primele două luni ale anului fiecare baril de petrol aducea doar 61% din prețul-țintă stabilit de Ministerul Economiei din Rusia. Fondul Monetar Internațional a redus anterior prognoza de creștere economică pentru țară la 0,8% pentru 2026, iar Kremlinul se pregătea deja pentru venituri fiscale mai mici și cheltuieli reduse în acest an.
Însă aceste decizii dificile ar putea fi amânate, deoarece turbulențele de pe piețele energetice determină creșterea prețurilor și îi fac pe cumpărători să își reconsidere opțiunile.
„Dacă piața petrolului este bine aprovizionată și Strâmtoarea Hormuz este deschisă, este mai puțin atractiv să cumperi petrol rusesc sancționat. În schimb, în situația actuală, barilii ruși sunt mai căutați și pot fi vânduți la prețuri mai mari, pentru că Rusia se află într-o poziție de negociere mai puternică”, spune McWilliams.
Deși prețul exact pe baril pe care îl primește Rusia nu este complet transparent, există deja semne că cererea și prețurile cresc — ceea ce înseamnă și venituri mai mari pentru bugetul statului.
„Înainte de războiul din Iran, Rusia obținea aproximativ 40 de dolari pe baril. După recentele creșteri de preț, suma este de aproximativ 59 de dolari pe baril”, spune Luke Cooper, cercetător la London School of Economics.
Potrivit acestuia, Rusia are nevoie de aproximativ 59 de dolari pe baril pentru a atinge țintele stabilite de Ministerul Economiei și pentru a se încadra în deficitul bugetar prognozat.
Veniturile Rusiei din petrol depind și de cursul de schimb, iar rubla este în prezent mai puternică decât și-ar dori Kremlinul. Totuși, în lipsa unor opțiuni clare pentru a slăbi moneda națională, creșterea cererii pentru petrolul rusesc și prețurile mai mari sunt binevenite pentru autoritățile de la Moscova.
Petrolul Urals, un reper important pentru petrolul rusesc, ar fi fost tranzacționat săptămâna trecută la un preț mai mare decât referința internațională Brent în porturile din India, pentru prima dată, pe fondul creșterii cererii.
Statele Unite au relaxat, de asemenea, sancțiunile aplicate Indiei, permițând acestei țări să importe mai mult petrol rusesc. Potrivit unor informații din presă, Washingtonul ar putea relaxa sancțiunile și mai mult, într-o încercare de a reduce creșterea prețurilor globale la energie — o măsură care ar facilita, de asemenea, exporturile de petrol rusesc. Informațiile au apărut după o convorbire telefonică între Donald Trump și Vladimir Putin, pe 9 martie, prima din acest an.
Acest posibil avantaj apare după un început de an modest pentru finanțele Rusiei, în urma unui 2025 mai slab decât se anticipa, deși departe de a fi catastrofal.
Deficitul bugetului consolidat al Rusiei a ajuns anul trecut la 3,9% din produsul intern brut, potrivit datelor Ministerului de Finanțe. Pentru a evita o creștere și mai mare a inflației, guvernul a încercat să evite împrumuturile suplimentare sau utilizarea masivă a fondului suveran de investiții și a luat în calcul reducerea cheltuielilor în acest an, în timp ce continuă să aloce sume importante pentru războiul din Ucraina.
Rusia cheltuie aproximativ o treime din buget pentru armată — fără a include cheltuielile mai puțin transparente, precum bonusurile de recrutare plătite din bugetele regionale.
Rămâne însă de văzut dacă schimbările de pe piața globală a petrolului vor marca o redresare pentru economia Rusiei.
Prețurile petrolului au fluctuat puternic în ultimele zile, pe fondul informațiilor contradictorii privind amploarea operațiunii militare americane și capacitatea furnizorilor de a alimenta piața globală.
„Întrebarea este dacă aceste prețuri mai ridicate se vor menține, iar acest lucru depinde, desigur, de durata războiului din Iran”, spune Cooper.
O creștere temporară a prețului petrolului nu ar avea un impact major, deoarece nivelul vizat trebuie să se mențină pe parcursul întregului an.
„Faptul că Rusia obține acum prețul de care are nevoie nu înseamnă că economia de război a țării intră într-o perioadă fără probleme”, a concluzionat Cooper.