Donald Trump se folosește de superioritatea Americii în domeniul militar și cel tehnologic pentru a forța Europa să accepte acorduri ce avantajează doar Statele Unite. Politicienii și analiștii se tem că Uniunea Europeană a pierdut influența pe care credea că o are pe plan internațional ca mare forță economică și că s-ar putea confrunta cu un „secol al umilinței” din cauza dependenței de SUA.

După înfrângerea suferită în fața Imperiului Britanic în Primul Război al Opiului, dinastia Qing a semnat un tratat în 1842 care a condamnat China la peste 100 de ani de intervenționsim și imperialism din partea puterilor occidentale și Japoniei.

A fost doar primul dintr-o serie de „tratate inechitabile” prin care puterea militară și tehnologică superioară de la acea vreme a impus reguli care erau doar în avantajul ei pentru a reduce deficitul comercial uriaș.

Aproape două secole mai târziu, Uniunea Europeană a început să simtă pe pielea ei cum este să te afli în această situație.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit cu Donald Trump la terenul său de golf din Scoția pentru a ajunge la o înțelegere privind taxele vamale și evitarea unui război comercial între UE și SUA.

Criticii lui von der Leyen au spus, însă, că acceptarea tarifelor de 15% impuse de Trump pentru majoritatea produselor importate de Statele Unite din UE reprezintă un „act de supunere”, „o înfrângere politică clară pentru UE” și o „capitulare ideologică și morală”.

Acordul comercial convenit nu pare să îl fi îmbunat prea mult pe Trump, care la mai puțin de o lună de la întâlnirea cu von der Leyen a amenințat din nou Uniunea Europeană cu noi tarife comerciale din cauza regulilor privind serviciile digitale, care i-ar putea afecta pe giganții tehnologiei din SUA.

Trump a amenințat Europa că dacă nu va elimina regulile și taxele din domeniul digital, America va opri exportul de tehnologie și microcipuri cruciale.

Președintele american poate folosi astfel de tactici agresive pentru că – la fel ca imperialiștii britanici din secolul al XIX-lea – Statele Unite dețin avantajul militar și tehnologic, iar Trump știe că Europa a rămas cu mult în urma Americii în ambele domenii, scrie Politico.

Mai mult, Trump știe că Europa nu vrea să rămână fără susținerea militară a Statelor Unite în confruntarea cu Rusia lui Vladimir Putin și că UE nu se poate descurca fără tehnologia microcipurilor din SUA, astfel că simte că el poate dicta agenda comercială.

Acordul comercial dintre SUA și UE demonstrează slăbiciunea strategică a Europei și dependența ei față de sprijinul Statelor Unite, potrivit comisarului european pentru comerț, Maroš Šefčovič. „Nu este vorba doar despre comerț: este vorba despre securitate, despre Ucraina, despre volatilitatea geopolitică actuală.”

La fel ca dinastia Qing, și Europa a ignorat mulți ani semnele îngrijorătoare care prevesteau situația din prezent. „Plătim prețul faptului că am ignorat semnalul de alarmă primit în timpul primei administrații Trump – și ne-am dus înapoi la somn”, a spus Sabine Weyand, director general pentru comerț al Comisiei Europene. „Și sper că asta nu este ceea ce facem acum.”

Este clar că jocul tarifelor lui Trump este departe de a se fi terminat, iar UE va avea de-a face toamna aceasta cu și mai multe atacuri politice și negocieri nedrepte în relația cu Statele Unite.

Pentru a evita un „secol al umilinței” ca cel suferit de China în perioada 1839-1949, Europa trebuie să îndeplinească uriașa sarcină de a-și reduce dependența de SUA în domeniile de apărare, tehnologie și finanțe.

Prin atacul lansat de Trump la începutul săptămânii, președintele american a arătat că, deși cele două părți au ajuns la un acord, Washingtonul ar putea în viitorul nu foarte îndepărtat să vină cu noi pretenții și să amenințe cu alte măsuri punitive pentru a obține și mai multe concesii.

Trimisul lui Trump în domeniul comerțului, Jamieson Greer, a anunțat începutul unei noi ordini mondiale pe care a numit-o „sistemul Turnberry”, comparând astfel acordul comercial dintre SUA și UE semnat în Scoția cu sistemul financiar convenit în stațiunea turistică Bretton Woods din New Hampshire în 1944.

Pentru Europa, ar putea urma încă și mai multe momente umilitoare, pe măsură ce cele două tabere încearcă să stabilească diverse detalii ce n-au fost cuprinse în acordul convenit, precum un sistem de tarife pentru exporturile de oțel și aluminiu și scutiri de taxe pentru unele sectoare comerciale.

„Acest acord este atât de vag încât există multe puncte care ar putea declanșa conflicte și mai intense”, pentru ca apoi să fie folosite pentru a motiva o reluare a războiului comercial, potrivit cercetătorului Niclas Poitiers de la institutul Bruegel.

Întrebat ce va face dacă Uniunea Europeană nu va respecta angajamentul privind cele 600 de miliarde de dolari pe care a promis că îi va investi în SUA, Trump a spus: „Ei bine, atunci vor plăti tarife de 35%.”

„Ne așteptăm la viitoare turbulențe”, a spus un oficial important al UE pentru Politico. „Dar simțim că avem o poliță de asigurare foarte clară.”

Prin acceptarea opțiunii „mai puțin proaste” în acordul cu SUA, Bruxellesul a arătat că șantajul lui Trump a funcționat. Beijingul va privi cu mare atenție cum vor decurge negocierile, întrucât relațiile cu UE s-au răcit semnificativ, iar monopolul pe care China îl are asupra mineralelor critice de care Occidentul are nevoie pentru ambițiile sale privind energia regenerabilă, sectorul digital și industria de apărare îi conferă un avantaj geopolitic uriaș.

Europa se află în fața unei alegeri cruciale, potrivit analistului Eamon Drumm de la German Marshall Fund: „Își va consolida poziția de centru al liberului schimb într-o lume în care globalizarea se prăbușește? Sau va deveni un câmp de luptă unde se va desfășura competiția tot mai acerbă dintre China și SUA?”