În ultima săptămână, China și Japonia s-au angajat într-un război verbal tot mai intens. Totul a început atunci când noul prim-ministru al Japoniei, Sanae Takaichi, a sugerat că, dacă China ar ataca Taiwanul, Japonia ar putea răspunde cu propria forță de autoapărare. De atunci, ministerele de Externe ale ambelor părți au formulat proteste serioase una față de cealaltă, anunță BBC.
Tensiunile actuale au izbucnit vinerea trecută, în cadrul unei ședințe parlamentare din Japonia, atunci când un deputat din opoziție a întrebat-o pe Takaichi în ce circumstanțe legate de Taiwan ar putea fi considerată o situație care amenință supraviețuirea Japoniei.
„Dacă există nave de război și se recurge la forță, indiferent cum ai privi lucrurile, aceasta ar putea constitui o situație care amenință supraviețuirea”, a răspuns Takaichi. „Situație care amenință supraviețuirea” este un termen juridic din legea japoneză privind securitatea, din 2015, care se referă la situația în care un atac armat asupra aliaților săi reprezintă o amenințare existențială pentru statul nipon. Într-o astfel de situație, forțele de autoapărare ale Japoniei pot fi activate pentru a răspunde amenințării.
Declarațiile lui Takaichi au stârnit însă furia Beijingului, ministerul de Externe al Chinei descriindu-le drept „flagrante”. Sâmbătă, Xue Jian, consulul general al Chinei în orașul japonez Osaka, a redistribuit un articol de știri despre declarațiile parlamentare ale lui Takaichi pe X. Dar el a adăugat și propriul comentariu, potrivit căruia „capul murdar care se bagă trebuie tăiat”. Deși intenția declarațiilor lui Xue „poate să nu fie clară”, acestea au fost „extrem de nepotrivite”, a declarat luni reporterilor secretarul șef al cabinetului japonez, Minoru Kihara.
Tokyo a protestat pe lângă China cu privire la declarațiile lui Xue, în timp ce Beijingul a protestat pe lângă Japonia cu privire la declarațiile lui Takaichi. Postarea lui Xue a fost ștearsă între timp.
Marți, Takaichi a refuzat să-și retragă declarațiile, pe care le-a apărat ca fiind „în concordanță cu poziția tradițională a guvernului”. Ea a menționat însă că, de acum înainte, va fi mai prudentă în comentariile sale referitoare la scenarii specifice.
Există o animozitate de lungă durată între cele două țări, care poate fi urmărită până la o serie de conflicte armate din secolul al XIX-lea și la campania militară brutală a Japoniei în China, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. De atunci, nemulțumirile istorice au rămas puncte sensibile în relațiile bilaterale. Dar recenta ascensiune a lui Takaichi, protejata lui Shinzo Abe, sugerează că ar putea urma și mai multe tensiuni.
Liderul conservator urmărește întărirea relațiilor cu SUA și s-a angajat să crească cheltuielile Japoniei pentru apărare, ceea ce a stârnit îngrijorare la Beijing.
Takaichi este, de asemenea, cunoscută pentru poziția sa dură față de China și pentru sprijinul acordat de multă vreme Taiwanului. Ea a declarat anterior că blocarea insulei ar putea amenința Japonia și că țara sa ar putea mobiliza trupe pentru a opri o invazie chineză.
China este deosebit de sensibilă în ceea ce privește Taiwanul, insula autonomă pe care Beijingul o revendică ca parte a teritoriului său. China nu a exclus utilizarea forței pentru a cuceri Taiwanul, o poziție care a neliniștit Taipei și aliații săi din regiune.
La începutul acestei luni, Beijingul a acuzat-o pe Takaichi de încălcarea principiului „o singură China”, după ce aceasta a postat fotografii cu ea întâlnindu-se cu un înalt oficial taiwanez, în marja summitului APEC din Coreea de Sud.
Recentele comentarii ale prim-ministrului japonez marchează o îndepărtare de poziția ambiguă pe care țara a adoptat-o în mod tradițional cu privire la statutul Taiwanului. Aceasta este în conformitate cu politica de „ambiguitate strategică” pe care SUA o menține de mult timp: rămânând vagă cu privire la ceea ce ar face pentru a apăra Taiwanul în cazul unei invazii chineze.
Timp de decenii, această ambiguitate a ținut China în incertitudine - o formă de descurajare - lăsând în același timp loc pentru dezvoltarea relațiilor economice, remarcă BBC. Poziția oficială a guvernului japonez este că speră ca problema Taiwanului să poată fi rezolvată pașnic prin dialog - iar oficialii japonezi au evitat de obicei să menționeze Taiwanul în discuțiile publice despre securitate.
În cazurile în care au făcut acest lucru, au fost întâmpinați cu critici aspre din partea Beijingului. În 2021, când viceprim-ministrul de atunci, Taro Aso, a declarat că Japonia va trebui să apere Taiwanul alături de SUA în cazul unei invazii, Beijingul a condamnat declarațiile sale și a cerut Japoniei să „își corecteze greșelile”.
În această recentă escaladare a tensiunilor, ministerul de externe al Chinei a declarat că declarațiile lui Takaichi constituie „o interferență gravă în afacerile interne ale Beijingului”.
„Taiwanul este Taiwanul Chinei”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al ministerului, Lin Jian, într-o conferință de presă, adăugând că China nu va „tolera nicio interferență străină” în această chestiune. „Ce mesaj încearcă să transmită liderul japonez forțelor separatiste care militează pentru independența Taiwanului?”, a adăugat el. „Este Japonia pregătită să conteste interesele fundamentale ale Chinei și să oprească reunificarea acesteia?”