El s-a adresat celor cărora le livrase informaţii, iar aceştia au găsit soluţia - primii 9 ani să figureze încadrat ca subofiţer în Consiliul Securităţii Statului, apoi trecut în rezervă şi angajat ca civil la aceeaşi instituţie, odată cu întocmirea unui carnet de muncă cu dată retroactivă.

”Timp de 14 ani (1956-1970), un informator al Securităţii a trăit exclusiv din recompensele pe care le primea în urma informaţiilor furnizate. Până la momentul în care a constatat, bănuim, cu surprindere, că „munca” pe care o depusese nu putea conta drept vechime în activitate. Obosit de lupta pentru apărarea patriei, îngrijorat de perspectiva bătrâneţii fără o binemeritată pensie, omul nostru scurtează drumurile petiţionării şi se adresează Securităţii, angajatorul informal timp de 14 ani, cerând să îi facă dreptate. Legal, acest lucru era imposibil. Dar cine îl controlează pe controlor? Prin reprezentanţii săi de prim rang, Securitatea decide să găsească soluţii, chiar şi ilegale, pentru vechiul ei informator”, conform unei relatări de pe pagina de Facebook a CNSAS.

Printr-o notă raport din 20 martie 1970, aprobată vicepreşedintele Consiliului Securităţii Statului General-maior Constantin Stoica, Direcţia I şi Direcţia personal au primit ordin să soluţioneze situaţia privind vechimea în muncă a lui Dragomir Mihai, care în perioada 1956-1970 a fost informator organelor noastre şi ”a fost remunerat din fondurile speciale destinate în acest scop”.