Președintele rus Vladimir Putin a intrat în anul 2026 confruntându-se cu o alegere grea: să limiteze așa-numita „operațiune militară specială” din Ucraina sau să riște daune serioase pentru economia țării. Aproape peste noapte, președintele american Donald Trump i-a oferit soluția, scrie POLITICO. Loviturile SUA și Israelului asupra Iranului au făcut ca prețul petrolului să crească vertiginos, stimulând principala sursă de venit a Kremlinului și facilitând astfel pentru Putin continuarea invaziei.
După ce Israelul a bombardat în acest weekend instalații petroliere iraniene, prețurile de referință ale petrolului brut au depășit pragul de 100 de dolari pe baril, atingând cel mai ridicat nivel din vara anului 2022, când piețele au crescut puternic după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia.
Pentru Rusia, creșterea prețului petrolului reprezintă un câștig economic neașteptat într-un moment crucial, în condițiile în care costul a patru ani de război în Ucraina amenința să se transforme într-o criză economică internă.
Atacul asupra Iranului ar putea submina pretenția Moscovei de a-și apăra aliații, dar deja aduce beneficii economiei ruse și, implicit, războiului său împotriva Ucrainei lăsând Kremlinul într-o poziție favorabilă pentru a deveni unul dintre principalii beneficiari ai extinderii conflictului din Orientul Mijlociu.
Cu doar câteva săptămâni în urmă, atmosfera în rândul elitei economice ruse era sumbră. Planul bugetar al Ministerului rus de Finanțe pentru acest an presupunea un preț de referință de 59 de dolari pe baril pentru petrolul Urals, principalul sortiment exportat de țară. Însă, în ianuarie, veniturile din energie au scăzut la cel mai redus nivel din 2020, agravând încasările fiscale deja dezamăgitoare.
Pe măsură ce sancțiunile occidentale, dobânzile ridicate și lipsa forței de muncă puneau presiune pe economie, tensiunile dintre Ministerul Finanțelor și banca centrală privind modul de limitare a pagubelor au devenit tot mai vizibile.
„Era departe de a fi un colaps”, a spus Serghei Vakulenko, cercetător senior la Carnegie Russia Eurasia Center. „Dar guvernul se confrunta cu alegeri dificile, trebuia să reducă cheltuielile și să crească taxele și chiar să ia în calcul o reducere a cheltuielilor militare.”
Oprirea războiului din Ucraina nu a fost niciodată o opțiune, a adăugat Vakulenko, dar devenea clar că, chiar și pe acest front, Rusia va trebui „să economisească puțin”.
Apoi Israelul și SUA au atacat Iranul. Pe măsură ce Teheranul a ripostat și conflictul s-a extins într-un război regional, transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz a fost perturbat, ceea ce a dus la o creștere accentuată a prețurilor petrolului.
„Dintr-odată, Moscova a primit acest cadou”, a spus Vladimir Milov, fost ministru adjunct al energiei, devenit critic al Kremlinului în exil. „Au primit colacul lor de salvare.” În aceste zile, a spus el, oficialii ruși sunt „foarte, foarte fericiți”.
În loc să fie vândut cu discount din cauza sancțiunilor occidentale, petrolul rusesc ar putea acum să fie tranzacționat la prețuri premium, deoarece principalii săi cumpărători, India și China, se grăbesc să își asigure aprovizionarea. Mai mult, vor avea și binecuvântarea Washingtonului.
Vinerea trecută, Trezoreria SUA a emis o derogare de 30 de zile care permite Indiei să cumpere petrol rusesc pentru a „permite petrolului să continue să circule pe piața globală”.
O zi mai târziu, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că Statele Unite ar putea „ridica sancțiunile asupra altor livrări de petrol rusesc”, o schimbare majoră față de politica de anul trecut de penalizare a țărilor care cumpără energie rusească.
Citește și Putin spune că Rusia poate furniza din nou petrol și gaze Europei, dar cere ceva în schimb
În mod previzibil, Kremlinul încearcă să profite la maximum de moment. „Rusia a fost și continuă să fie un furnizor de încredere atât de petrol, cât și de gaze”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, reporterilor, într-o declarație care a sunat ca un argument de vânzare, adăugând că cererea pentru produsele energetice rusești a crescut.
Între timp, consilierul Kremlinului Kirill Dmitriev s-a lăudat într-o serie de postări pe X că „tsunamiul șocului petrolier abia începe”, criticând decizia Europei de a se decupla de energia rusească drept „o greșeală strategică”.
Luni, comentatori pro-Kremlin au distribuit un articol din Wall Street Journal care prevedea că prețurile petrolului ar putea urca până la 215 dolari pe baril.
Experții în energie avertizează însă că este prea devreme pentru ca Moscova să declare victoria. Dacă criza iraniană va deveni un remediu pentru economia Rusiei depinde direct de durata conflictului.
Milov, fostul ministru adjunct al energiei, a spus că, pentru a produce un efect semnificativ asupra economiei, Rusia ar avea nevoie ca prețul petrolului să rămână la nivelurile actuale aproximativ un an. „Una sau două luni de prețuri ridicate ar ajuta cu siguranță, dar nu o vor salva”, a spus el. O creștere temporară a prețurilor va „ajuta doar la amânarea deciziilor dificile”, a adăugat Vakulenko.
Există și un alt motiv pentru care Moscova ar putea spera ca războiul să continue: cu fiecare zi de lupte, Statele Unite își epuizează stocurile de arme pe care Ucraina se bazează pentru a se apăra.
Potrivit unor relatări din presă, Rusia a furnizat Iranului informații pentru a-l ajuta să țintească navele și avioanele de război americane. Asasinarea liderului iranian Ali Khamenei într-un atac aerian americano-israelian ar fi putut afecta promisiunea Rusiei de a-și apăra aliații, dar Putin ar putea decide în cele din urmă că a fost un preț care merita plătit.