Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a explicat luni, în emisiunea Jurnalul de Seară de la Digi24, că pentru Rusia, un război cu NATO e „mult mai iminent decât era în urmă cu câteva luni”. În ce privește decizia Administrației Trump de a retrage o brigadă de soldați americani din România, Diaconescu spune că e important dialogul cu americanii și avertizează că „nu putem rămâne pasivi”. 

Fostul consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională spune că Rusia face acțiuni din ce în ce mai riscante în raport cu NATO și avertizează că, în acest moment, pentru Moscova, un război cu NATO este „mult mai iminent decât era în urmă cu câteva luni”.

„Congresul american și Administrația americană știu faptul că există o predispoziție progresivă a Federației Ruse în asumarea unui risc mai mare în relația cu NATO. Adică Rusia, mai clar, își asumă acțiuni mai riscante, dar menținute încă în limitele unei atribuiri directe, un fel de negare plauzibilă. Deci, apropierea de război și de un anume tip de agresiune în relația cu Alianța Nord-Atlantică în acest moment, este mult mai iminentă la Moscova decât era în urmă cu câteva luni. Este o chestiune cât se poate declară. Diversele declarații, fie din zona serviciilor informații, fie a zonei militare europene, sunt evidente din acest punct de vedere.

Deci, practic, Moscova, care deține o triadă nucleară operațională, vrea să semnalizeze Alianței Nord-Atlantice, democrațiilor vestice, faptul că oriunde și oricând poate interveni un anume tip de interferență. Deocamdată, această interferență se referă strict la elemente de amestec, fie pe război hibrid, în general având un singur scop - testarea solidarității. Este cât se poate de clar că prima redută din acest punct de vedere este flancul-estic, în care se află și România”, a declarat Cristian Diaconescu.

Întrebat dacă există posibilitatea ca SUA să nu mai retragă brigada de militari din România, Diaconescu a răspuns: „Există varianta ca de mâine, reprezentanții României, care sigur au un anume tip de disponibilitate de dialog în ceea ce privește partenerul american, să se afle la Washington.

Pentru că în ceea ce privește flancul estic, pe de-o parte Washington-ul consideră că europenii trebuie să-și preia în propriile responsabilități, asumarea protejării securității, avem proiectul Defence 2030 și acest element de securitate trebuie discutat nu numai cu europenii, dar și cu americanii, și simplul fapt că interesele americani, inclusiv de securitate, coincid cu ale României, trebuie, în acest moment, rediscutat din punct de vedere al implementării.

Deci, cum se spune, în legătură cu politica externă și de securitate, pentru că se cam suprapun în perioada aceasta, nu declarațiile de principiu contează, ci modul în care pui în aplicare ceea ce decizi. Deci avem capacitatea și puterea de a sta împreună cu americanii la masă, disponibilitate americană există clar din această perspectivă. Nu este o desistare politică a americanilor, nu este o formă de regrupare, dar în mod evident nu putem rămâne pasivi, pentru că, dacă nu ești la masa negocierii, ești meniu. Nu-mi închipuiam ca o astfel de confirmare a acestei afirmații, ceva mai vechi, tot a unui american, să aibă o concretizare atât de rapid”.

Declarațiile acestuia vin în contextul în care congresmeni americani contestă măsura retragerii trupelor SUA din Europa.

Sâmbătă, în cadrul unui interviu acordat Kyiv Post, doi consilieri senatoriali cu experienţă, familiarizaţi cu presiunile din Congres, au descris decizia Pentagonului ca fiind o „greşeală strategică” majoră, care subminează în mod direct poziţia de descurajare a NATO într-un moment în care tensiunile cu Rusia ating apogeul.

Liderii republicani ai ambelor comisii ale forţelor armate din Congres, senatorul Roger Wicker şi reprezentantul Mike Rogers, au criticat într-o declaraţie comună decizia Pentagonului, calificând-o drept „necoordonată şi în contradicţie directă cu strategia preşedintelui”.

Și congresmanul republican Mike Turner, care conduce delegaţia SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, s-a alăturat rapid celor care se pronunţă împotriva deciziei. Iar enatorul republican Thom Tillis a arătat caracterul brusc al deciziei.

„România a fost un aliat de nădejde timp de aproape 30 de ani, investind miliarde pentru consolidarea NATO. Nu ar trebui să-i luăm prin surprindere pe aliaţii Americii”, a spus Tillis.

Reacţia coordonată a republicanilor marchează un moment rar de sfidare faţă de politica militară a administraţiei sugerând o profundă îngrijorare că reducerea trupelor va degrada influenţa şi securitatea SUA în Europa, notează Kyiv Post.

Pentagonul intenţionează să reducă forţele şi din Bulgaria, Ungaria şi Slovacia începând de luna viitoare.