ACTUALIZARE 22:36 Proiectul de buget al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) aferent anului 2026 a fost avizat favorabil, cu 36 voturi pentru, 11 voturi împotrivă şi nicio abţinere.

Proiectul de buget pentru anul 2026 al MIPE are prevăzute credite de angajament în valoare de 19,62 miliarde lei (+25,14%) şi credite bugetare în valoare de 12,64 miliarde lei (+72,33%).

ACTUALIZARE 22:20 Bugetul pe 2026 al Secretariatului de Stat pentru Culte, aprobat în comisii cu 38 de voturi „pentru” şi zece abţineri.

„O să fac doar o scurtă remarcă asupra bugetului pentru 2026 care înregistrează o scădere de 5,4% faţă de anul precedent. Cea mai drastică scădere la articolul 12 din Titlul 59, cu 51% faţă de 2025 şi 70% faţă de 2024, în acest an, propunerea este de 170 de milioane, cea mai mare parte din sumă având deja destinaţii stabilite, fie de articolul 54 din proiectul Legii bugetului, fie de alte legi speciale", a declarat reprezentantul Secretariatului de Stat pentru Culte.

Între amendamentele aprobate la proiectul de buget al Secretariatului de Stat pentru Culte se numără şi cel care vizează alocarea a 100 de milioane de lei pentru reparaţii la lăcaşurile de cult.

Proiectul de buget cuprinde, la total general, credite de angajament şi credite bugetare de câte 2.677.211.000 lei, în scădere cu 5,42% faţă de anul trecut.

La capitolul cheltuieli curente, creditele de angajament şi creditele bugetare sunt de câte 2.675.041.000 lei, în scădere cu câte 5,50% faţă de 2025.

De asemenea, la cheltuieli de personal, creditele de angajament şi creditele bugetare sunt de câte 5.500.000 lei, în scădere cu câte 2,98% faţă de anul trecut.

Bugetul Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) pe anul 2026 a fost de asemenea aprobat.

„Instituţia noastră a urmărit în mod permanent încadrarea în limitele bugetare anuale. Componenta bugetară reprezintă un element fundamental pentru asigurarea bunei funcţionări a instituţiei noastre şi pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor şi competenţelor ce revin Autorităţii în temeiul noilor reglementări. Aşa că vom încerca să ne încadrăm în limitele bugetare aprobate de Ministerul Finanţelor", a declarat reprezentantul ANSPDCP, prezent la dezbaterile din Comisiile de buget-finanţe.

Proiectul de buget pe 2026 pentru Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal prevede, la total general, suma de 6,28 milioane lei reprezentând credite de angajament (creştere de 6,52% faţă de 2025), sumă identică şi la capitolul credite bugetare.

Proiectul de buget al Consiliului Economic şi Social (CES) a fost aprobat și el aprobat.

Astfel, membrii comisiilor de specialitate au acordat 37 de voturi "pentru", 11 voturi "împotrivă" şi o abţinere.

„Momentan, avem 43 de posturi finanţate, din care doar 33 de posturi sunt în plată. Avem o deficienţă foarte, foarte mare de personal. Am fost loviţi inclusiv de una dintre ordonanţele date anul trecut, cu personal care era trecut peste vârsta de pensionare şi am pierdut şase posturi, dintre oamenii care erau foarte buni, eficienţi şi care lucrau în cadrul Consiliului Economic şi Social. Aceştia ne-au acţionat în judecată şi avem incluse costurile în bugetul de anul acesta. Ţin să aduc aminte că această instituţie constituţională este unul dintre pilonii esenţiali ai dialogului social şi ai modelului de drept, modelului democratic european. Anul trecut, am avizat peste 700 de proiecte de iniţiative legislative, fie din Parlament, fie din Guvern, iar în comisii peste 5.000. Lucrăm cu foarte puţini oameni, plătiţi foarte puţin. Restul sunt indemnizaţiile membrilor, care sunt bugetate la valoarea lor integrală pentru prezenţă maximă. Nu toate plăţile se fac, dacă membrii nu sunt prezenţi la toate şedinţele, aşa cum bine ştiţi. Referitor la cheltuielile de capital, ne aflăm într-o instituţie care are arhivă fizică, pe care încercăm să o digitalizăm, care lucrează cu absolut toate cele 16 ministere, plus ambele camere parlamentare. Încă discutăm de hârtii cu 13 semnături pe ele pentru asumarea prezenţei. Încercăm să digitalizăm procesele”, a declarat, marţi, în cadrul dezbaterilor, Cătălin-Răzvan Niţă, vicepreşedinte CES.

Întrebat care este valoarea chiriei plătită de instituţia pe care o reprezintă pentru sediul în care îşi desfăşoară activitatea cei 40 de angajaţi, Niţă a precizat că suma este de 15.000 de euro pe lună.

Conform proiectului de buget al CES instituţia are prevăzute credite de angajament şi credite bugetare de 14,886 milioane de lei, pe fiecare capitol, în creştere cu 35,5% faţă de execuţia preliminată din 2025. Din acest total, suma de 10,698 milioane de lei merge către cheltuielile de personal (+18,79% faţă de anul trecut).

Proiectul de buget al Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) pentru anul 2026 a fost și el avizat favorabil, cu 34 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă şi nicio abţinere.

Proiectul de buget al AAAS are prevăzute credite de angajament în sumă de 25,05 milioane de lei (+9,88%) şi credite bugetare cu aceeaşi valoare.

ACTUALIZARE 21:20 Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunţă, marţi seară, „unul dintre cele mai mari bugete din istoria sectorului energetic din România”, respectiv 19,716 miliarde lei, aproape 90% fiind alocaţi pentru investiţii.

„În 2026, avem unul dintre cele mai mari bugete din istoria sectorului energetic din România: 19,716 miliarde lei. De ce? Pentru că singura soluţie pentru facturi mai mici şi o securitate energetică mai puternică este să producem mai multă energie în România”, anunţă, marţi seară, ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Potrivit acestuia, aproape 90% din bani sunt alocaţi investiţiilor, finanţate în principal prin Fondul pentru Modernizare şi PNRR.

„5,453 miliarde lei vin de la bugetul de stat, iar 14,263 miliarde lei sunt venituri proprii. Direcţionăm fondurile publice şi europene către capacităţi noi de producţie, stocare şi infrastructură energetică, pentru a întări securitatea energetică a României”, a mai transmis ministrul.

Potrivit acestuia, 9,849 miliarde lei sunt alocaţi pentru exploatarea sigură şi eficientă a resurselor energetice şi a infrastructurii de alimentare cu energie electrică şi gaze naturale, 5,557 miliarde lei pentru promovarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile, 940 milioane lei pentru dezvoltarea şi producţia pe piaţa locală a tehnologiilor de vârf, cu emisii scăzute de carbon şi 913 milioane lei pentru susţinerea consumatorilor industriali prin măsuri de eficienţă energetică.

Ministrul a anunţat, de asemenea, că, în acelaşi timp, se reduc costurile administrative, cheltuielile de personal fiind cu 6% mai mici faţă de 2025.

„Le mulţumesc tuturor românilor care, în aceste 9 luni de când am preluat conducerea Ministerului Energiei, au înţeles că factura la curent nu scade cu declaraţii, ci doar cu MW noi puşi în producţie. Le mulţumesc şi colegilor din Parlament pentru dezbaterea de astăzi. Am încredere că acest buget va trece, pentru că România are nevoie de investiţii, nu de amânări”, a afirmat ministrul.

ACTUALIZARE 21:12 Bugetul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pe anul 2026 a fost aprobat cu 35 de voturi „pentru” şi 11 „împotrivă”.

„Din perspectiva Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea sa, bugetul este la nivelul celui de anul trecut, nu avem creşteri semnificative, ne-am încadrat în limitele transmise de Ministerul Finanţelor şi încercăm să ne descurcăm anul acesta”, a declarat reprezentantul CSM la dezbaterile din comisiile de buget-finanţe.

Proiectul de buget pentru CSM pe anul 2026 prevede, la total general, sumele de 289 milioane lei - credite de angajament (creştere de 11,79% faţă de 2025) şi 280 milioane lei - credite bugetare (creştere de 8,53% faţă de anul trecut).

ACTUALIZARE 20:50 Bugetele Institutului Cultural Român (ICR) și Agenției Naționale de Presă Agerpres pentru anul 2026 au fost aprobate în Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe.

Pentru Institutul Cultural Român au fost alocaţi 35.300.000 lei credite de angajament şi 35.300.000 lei credite bugetare, cu 0,84% mai puţin ca anul trecut.

Cheltuielile de personal sunt în valoare de 13.900.000 lei din credite de angajament şi aceeaşi sumă din credite bugetare, cu 5,75% mai puţin ca anul trecut.

În cazul Agerpres, pentru anul 2026, au fost alocaţi 31.224.000 de lei credite de angajament şi 31.224.000 de lei credite bugetare, cu 1,54% mai mult ca anul trecut.

La capitolul cheltuieli de personal sunt alocaţi 25.000.000 de lei din credite de angajament şi 25.000.000 de lei din credite bugetare, cu 1,85% mai puţin ca anul trecut.

ACTUALIZARE 20:47 Proiectul de buget pe anul 2026 al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a fost adoptat fără amendamente, cu 36 de voturi pentru şi 11 împotrivă.

Potrivit vicepreşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Csutak Nagy Laszlo, bugetul Autorităţii pentru 2026 este subdimensionat.

„Bugetul aprobat este subdimensionat, nu acoperă toate acţiunile sanitare-veterinare şi ca atare nu putem să realizăm integral toate acţiunile sanitare-veterinare”, a declarat vicepreşedintele Autorităţii, în comisiile de buget-finanţe.

Acesta a susţinut că, având în vedere prevederile programul strategic, a fost propus „un buget acoperitor”, fiind prioritizate în funcţie de importanţă acţiunile sanitare-veterinare. „Ca atare, am prioritizat în funcţie de importanţa şi aşezarea lor în timp ca să putem să rezolvăm toate acţiunile. Nu avem toate sursele financiare, sperăm că odată cu rectificarea să fie pozitive ca să putem acoperi realizarea întregului program”, a explicat el.

Întrebat dacă există în buget alocări de resurse pentru a creşte controlul la graniţe în contextul acordului cu statele Mercosur, vicepreşedintele ANSVSA a subliniat că autoritatea are o reţea de laboratoare foarte bine pusă la punct, dar şi personal care asigură controlul la punctele de inspecţie la frontieră.

„În conformitate cu legislaţia în vigoare, ANSVSA asigură controlul vămilor vizavi de trecerea frontierei cu ţările terţe, unde avem puncte de inspecţii de frontieră cu personal stabilizat şi asigurând controlul. În situaţia în care vor apărea activităţi mai intense, care necesită un control oficial mai intens, vom suplimenta personalul care este destinat pentru controlul respectiv ca să putem asigura integral. De asemenea, vă precizez că ANSVSA dispune de o reţea de laboratoare foarte bine aprovizionate în sensul analizării tuturor produselor care provin din activităţile de import din ţări terţe, iar în situaţia în care intră în vigoare şi Mercosur, în funcţie de situaţie, de activităţile şi produsele care o să facă obiectul importului, vom suplimenta inclusiv activităţile laboratoarelor. (...) La capitolul investiţii, avem un supliment de 18,8 milioane de lei, care cuprinde şi partea de echipamente de laboratoare”, a adăugat Csutak Nagy Laszlo.

Legat de plata salariilor pentru medicii veterinari şi a programelor pentru asigurarea siguranţei alimentare, vicepreşedintele ANSVA a arătat că au fost anumite sincope vizavi de plata acţiunilor sanitare-veterinare pe anul trecut, dar „cu ocazia rectificărilor care s-au efectuat în cursul anului 2025 s-a egalizat. Mai mult, la sfârşitul anului am reuşit să aducem toate acţiunile ca să fie plătite în cursul anului 2025”.

ACTUALIZARE 20:35 Comisiile parlamentare de buget-finanţe au aprobat, marţi, bugetul pe 2026 al Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în perioada 1945 - 1989.

S-au înregistrat 36 de voturi „pentru” şi 11 voturi „împotrivă”.

Proiectul de buget cuprinde, la total general, credite de angajament şi credite bugetare de câte 4.125.000 de lei, în creştere cu câte 1,38% faţă de anul trecut.

La capitolul cheltuieli curente, creditele de angajament şi creditele bugetare sunt de câte 4.025.000 lei, în scădere cu câte 2,61% faţă de 2025.

La capitolul cheltuieli de personal, creditele de angajament şi creditele bugetare sunt de câte 2.100.000 lei, în scădere cu câte 8,77% faţă de anul trecut.

„Singura observaţie ar fi la Titlul «cheltuieli de personal». Conform organigramei, noi avem 38 de posturi, funcţionăm cu doar 17 persoane. (...) Practic suma care ar fi trebuit în plus şi cu care noi credem că ne-am fi putut descurca ar fi 379.000. În rest, la celelalte titluri suntem în regulă, încercăm să ne descurcăm ca şi anul trecut”, a declarat secretarul general Radu-Lucian Ionescu.

Deputatul USR Claudiu Năsui l-a atenţionat că de câţiva ani a fost semnalată o problemă privind indemnizaţiile pentru revoluţionari şi urmaşi, cu referire la formula de calcul care a fost îngheţată anual, de 15 ani încoace, ceea ce generează o aplicare neunitară a legii, „de unde vin şi o serie întreagă de litigii şi de cazuri aberante”.

În context, Năsui l-a rugat pe Ionescu să susţină un proiect de lege depus de el care ar clarifica această normă, pentru că „până acum nu s-a întâmplat nimic”. „După cum ştiţi, ţinem şi noi de lege, de modificări ale legii. Cât despre susţinerea proiectului de care vorbiţi, eu, de când sunt aici, am încercat să fac tot posibilul vizavi de aceste inechităţi - ca ele să nu mai fie. Eu sunt deschis vizavi de acest proiect”, a transmis reprezentantul SSPR.

ACTUALIZARE 20.32 Bugetul Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) pe anul 2026 a fost aprobat, marţi, în Comisiile parlamentare de buget-finanţe.

Bugetul ORNISS a fost votat cu 35 de voturi 'pentru', 11 'împotrivă' şi o abţinere.

"Bugetul pe care vi-l propunem asigură funcţionarea instituţiei", a declarat Nicu Marcu, preşedintele ORNISS.

În propunerea de buget pentru ORNISS, la total general, creditele de angajament sunt de 15.122.000 lei, în creştere cu 5,79% faţă de anul trecut, iar creditele bugetare - de 15.122.000 lei, în creştere cu 5,79 faţă de 2025.

La cheltuieli curente, atât creditele de angajament, cât şi creditele bugetare sunt de câte 15.022.000 lei, în creştere egală de 10,81% faţă de 2025.

Sumele sunt egale şi la cheltuielile de personal - respectiv 11.203.000 lei (credite de angajament, respectiv credite bugetare), în creştere cu câte 6,66 % faţă de 2025.

Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat și  bugetul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru 2026.

Guvernul a alocat pentru CNCD 35.622.000 de lei credite de angajament şi 35.622.000 lei credite bugetare, ambele cu 229,35% mai mari faţă de 2025.

Cheltuielile de personal vor fi de 8.800.000 de lei din credite de angajament şi 8.800.000 de lei din credite bugetare, ambele cu 5,99% mai mici ca cele de anul trecut.

Pentru bunuri şi servicii sunt alocaţi 1.500.000 lei din credite de angajament şi 1.500.000 lei din credite bugetare, cu 4,97% mai mult ca în anul 2025.

ACTUALIZARE 20:16 Bugetul pe anul 2026 al Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS) a fost aprobat, marţi, în Comisiile de buget-finanţe.

La total general, creditele de angajament se cifrează la suma de 743.262.000 lei, în creştere cu 137,70% faţă de 2025, iar creditele bugetare la suma de 656.494.000 lei, în creştere cu 83,51% faţă de anul trecut.

La capitolul cheltuieli curente, creditele de angajament sunt de 345.895.000 lei, în creştere cu 71,24%, iar creditele bugetare de 345.895.000 lei, în creştere cu 68,25% faţă de 2025.

În ceea ce priveşte cheltuielile de personal, creditele de angajament sunt de 126.500.000 lei, creditele bugetare de 126.500.000 lei, în descreştere cu 4,12% faţă de 2025.

Preşedintele ANRSPS, Georgian Pop, a declarat că acest buget permite instituţiei să îşi îndeplinească obiectivele din programul bugetar.

ACTUALIZARE 20:14 Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat bugetul Academiei Române, cu 36 voturi „pentru”, 11 „împotrivă” şi două abţineri.

Conform proiectului Guvernului, bugetul Academiei Române pentru acest an include credite de angajament în valoare de 776.889.000 lei, în creştere cu 35,02% faţă de 2025, şi credite bugetare 752.967.000, în creştere cu 32,08 faţă de 2025.

Secretarul general al Academiei Române, acad. Ioan Dumitrache, a făcut un apel la susţinerea forului printr-un buget pe măsura necesităţilor refacerii unor clădiri de patrimoniu.

„Academia dispune în momentul de faţă de un număr de imobile, un patrimoniu privat, respectiv patrimoniu public, cărora am încercat să le asigurăm consolidare, reabilitare. Sunt peste 15 proiecte de investiţii pe care le-am lansat acum câţiva ani şi am dori ca aceste proiecte de investiţii să fie finalizate. Majoritatea dintre acestea sunt în faza finală de execuţie, motiv pentru care bugetul pe care l-am primit prin propunere de buget este mult prea redus faţă de cerinţele noastre. Considerăm că este momentul ca instituţia noastră să fie susţinută, pentru că dorinţa noastră este ca imobilele patrimoniu naţional, monumente istorice, să nu se degradeze mai mult decât sunt în momentul de faţă”, a spus acad. Dumitrache.

ACTUALIZARE 20:01 Bugetul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului pentru anul 2026 a fost aprobat, marţi, de Comisiile pentru buget-finanţe ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, cu 36 de voturi pentru şi 11 împotrivă.

„Din aceste aproape patru miliarde de credit de angajament din bugetul Ministerului, mai puţin creditele bugetare, din bugetul ministerului peste 1,4 miliarde lei înseamnă fonduri nerambursabile, fonduri europene şi fonduri externe, care trebuie atrase şi cheltuite în acest an, bineînţeles majoritatea din PNRR. La resurse minerale ne propunem anul acesta să investim în cunoaşterea mai bună a resurselor disponibile şi să le gestionăm mai responsabil. Am alocat sume suplimentare pentru programul geologic naţional şi pentru lucrările de închidere şi reconstrucţie ecologică a obiectivelor miniere”, a declarat ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Ambrozie-Irineu Darău.

În ceea ce priveşte IMM-urile, ministrul a reiterat că vor fi continuate programele de sprijin pentru antreprenoriat, cu îmbunătăţiri la implementare pe parcursul anului. Astfel, va fi lansată a patra ediţie a programului Start-Up Nation, va fi asigurată finanţare, pentru prima oară, pentru programul Femeia Antreprenor şi va fi lansată dezvoltarea infrastructurii pentru inovaţie prin finanţarea a 150 de incubatoare tehnologice în 2026 şi 2027.

Pe partea de turism, prioritatea este promovarea României ca destinaţie atractivă şi realizarea de investiţii în dezvoltarea obiectivelor turistice.

„De aceea am alocat o sumă mai mare, consider eu insuficientă, pentru promovarea destinaţiei România. Până acum aveam undeva la 2,2 milioane euro execuţie bugetară pe acest capitol şi s-au alocat aproximativ 4,5 milioane euro, dar pe credite de angajam veţi vedea o sumă mult mai mare. În măsura în care reuşim să schimbăm în bine prezenţa României la târgurile internaţionale şi să folosim şi alte mijloace de promovare a turismului românesc, vom apela şi la contractări pe acele credite de angajament şi vom mai cere bani la rectificare. Este un subiect important pe care insist, pentru că, dacă ne comparăm cu alte ţări în ceea ce priveşte investiţiile în promovarea turistică, suntem incomparabil mai jos. Fără să investim aici o sumă mai consistentă, turismul românesc va avea de suferit şi incomingul va fi în continuare pe o curbă descendentă”, a explicat Darău.

Acesta a mai adăugat că ministerul are în implementare programe de sprijin pentru creşterea competitivităţii produselor industriale şi dezvoltarea activităţilor de comercializare, cu o finanţare sporită pe microindustrializare şi alte câteva scheme de sprijin.

„În digitalizare sunt majoritatea fondurilor PNRR. Majoritatea proiectelor sunt implementate de ADR sau de furnizori. Aş menţiona digitalizarea la sate prin programul digi contrys?/(...). Obiectivul este să avem un stat modern şi sigur cu mult mai multe servicii publice digitalizate şi proiecte pe tehnologia 5G, inteligenţă artificială, protecţie cibernetică, infrastructuri critice. Obiectivul este să atragem maximal din fondurile PNRR disponibile, pentru care mai avem încă cinci luni la implementare”, a mai spus ministrul.

În sectorul de apărare, Darău a semnalat că există o diminuare „drastică” a sumei faţă de anul trecut, ca urmare a renunţării la creşterile de capital în companiile de stat, filiale ale ROMARM.

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, are alocate în proiect credite bugetare de 3,68 milioane (+59,4% faţă de execuţia din 2025) şi credite de angajament de 3,96 miliarde lei (+79,53%).

ACTUALIZARE 20:00 Bugetul Ministerului Energiei pentru anul 2026 a primit, marţi, aviz favorabil din partea comisiilor de buget-finanţe din Parlament, cu 36 de voturi „pentru”, 11 voturi „împotrivă” şi nicio abţinere.

Potrivit propunerii bugetare, în anul 2026, Ministerul Energiei are o alocare în valoare de 10,181 de miliarde de lei - credite de angajament, în creştere cu 24,06% faţă de execuţia preliminată din 2025, precum şi de 19,716 miliarde de lei - credite bugetare, mai mult cu 268,63%, raportat la perioada de referinţă.

ACTUALIZARE 19:57 Bugetul parchetelor a fost aprobat în Comisiile parlamentare de buget-finanţe.

„Proiectul de buget a fost construit pe baza propunerilor ordonatorilor de credite din subordine, în speţă unităţile de parchet, DNA şi DIICOT. Pe parcursul lucrărilor de elaborare şi definitivare a variantei de buget finale, proiectul de buget a suportat modificări în principal la cheltuiala de personal. (...) Cu toate că pe ansamblu, bugetul Ministerului Public evidenţiază o creştere faţă de execuţia bugetară a anului 2025, în realitate lucrurile stau astfel: la cheltuiala de personal, proiectul de buget include strict execuţia realizată la finele anului 2025, la care se adaugă sumele restante neachitate pe anul 2024. După cum ştiţi, conform OUG 52/2025, sumele reprezentând tranşele aferente titlurilor executorii, adică plata acestor sume, au fost amânate la plată în anul 2026. Iniţial, proiectul de buget a inclus sume pentru anul 2024 şi 2025, ca să achităm aceste sume restante, ulterior a suportat o modificare şi au rămas incluse doar tranşele aferente anului 2024”, a declarat Marcela Niculescu, şef Serviciu buget la Ministerul Public.

Ea a explicat că „o altă creştere în proiectul de buget este reflectată, oarecum, la Titlul 59, unde se găsesc dobânzile legale aferente plăţilor eşalonate din titluri executorii”.

„Şi mai avem o creştere la Titlul 60, proiectele finanţate din PNRR, aici se regăsesc sumele propuse la finanţare pentru cele 10 proiecte implementate la nivelul Parchetului General, PICCJ, DNA şi DIICOT. Având în vedere că se estimează finalizarea acestor proiecte în implementare la mijlocul acestui an, atunci acestea sunt sumele finale pentru finalizarea acestor proiecte”, a explicat Marcela Niculescu.

Proiectul de buget pentru Ministerul Public pe anul 2026 prevede, la total general, suma de 2,65 miliarde lei reprezentând credite de angajament (creştere de 36,44% faţă de 2025).

De asemenea, proiectul prevede credite bugetare de 2,87 miliarde lei (creştere de 65,31% faţă de anul trecut), din care 2,25 miliarde de lei sunt cheltuieli de personal (creştere de 48,21% faţă de 2025).

ACTUALIZARE 18:27 Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat bugetul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) pe anul 2026.

La totalul general al STS, creditele de angajament sunt de 1.667.477.000 lei, în descreştere cu 16,11% faţă de 2025, iar creditele bugetare - de 1.525.461.000 lei, în descreştere cu 29,33% faţă de anul trecut.

La cheltuieli curente, creditele de angajament sunt de 1.524.917.000 lei, în descreştere cu 17,70%, iar creditele bugetare - de 1.405.461.000 lei, în descreştere cu 30,24% faţă de anul trecut.

La cheltuieli de personal, creditele de angajament sunt de 700.000.000 lei, iar creditele bugetare - de 700.000.000 lei, ambele în descreştere cu 2,94%.

Directorul STS, Ionel-Sorin Bălan, a menţionat că propunerea de buget aferentă acestui an prezintă o diminuare de aproximativ 29%, iar acest lucru se datorează faptului că instituţia a finalizat cea mai mare a proiectelor din PNRR.

„Toate prevederile bugetare sunt utilizate pentru modernizarea reţelelor de comunicaţii şi tehnologie a informaţiei şi pentru asigurarea serviciilor de comunicaţii şi a serviciilor informatice la un nivel de calitate corespunzător, în condiţii de disponibilitate maximă”, a afirmat Bălan.

Acesta a fost întrebat cum va face faţă instituţia în condiţiile în care la cheltuieli de personal există o reducere destul de consistentă.

„Aşa cum am procedat şi în anul trecut, o să încercăm să limităm drastic plata orelor suplimentare în weekend şi în afara programului, încercând să le compensăm cu libere şi, de asemenea, nu o să finanţăm nimic la categoria personal pe proiectele din PNRR. Considerăm că ne putem apropia de cifra propusă şi, în condiţiile în care nu o să reuşim, o să cerem sprijin la rectificare”, a susţinut directorul STS.

ACTUALIZARE 18:20 Comisiile parlamentare de buget-finanţe au dat, marţi, un vot favorabil bugetului pe 2026 al Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP) și celui al Serviciului de Informații Externe.

În cazul bugetului SPP, s-au înregistrat 36 de voturi „pentru”, şi 11 voturi „împotrivă”.

Proiectul de buget, trecut în revistă de directorul economic al instituţiei, cuprinde la „total general” credite de angajament de 415.476.000 lei, în creştere cu 4,77%, iar creditele bugetare sunt de 408.976.000 lei, în descreştere cu 9,29% faţă de anul trecut.

La capitolul cheltuieli curente, creditele de angajament sunt de 395.476.000 lei, în creştere cu 0,74% faţă de anul trecut, iar creditele bugetare de 393.976.000 lei, în descreştere cu 11,92% faţă de anul trecut.

La cheltuieli de personal, creditele de angajament sunt de 356.150.000 lei, iar creditele bugetare de 356.150.000 lei, la fel ca anul trecut.

„Dacă ne referim la credite bugetare, înregistrează o diminuare faţă de anul precedent. (...) Referitor la plata soldelor/salariilor, considerăm că menţinerea sumelor alocate în anul precedent ne permite să plătim aceste drepturi şi în anul curent", a punctat reprezentantul SPP.

Bugetul SIE a fost aprobat cu 36 de voturi „pentru” şi 11 voturi „împotrivă”.

„Serviciul de Informaţii Externe a avut, în anul 2025, un buget de 801.700 mii de lei. Execuţia bugetară a Serviciului a fost de 99,95%, din aceştia am avut 478.500 mii lei bugetul pentru salarii, 152.200 mii lei pentru bunuri şi servicii şi active nefinanciare 167.500 mii lei. În acest an, avem proiectat un buget de 802.520 mii de lei, puteţi sesiza că este cam acelaşi lucru ca anul trecut. La cheltuieli de personal - 493 de milioane de lei, bunuri şi servicii - 155 milioane de lei şi active nefinanciare - 150 de milioane de lei”, a declarat Ioan Briţa, adjunctul directorului SIE.

Acesta a subliniat că Serviciul de Informaţii Externe se finanţează strict de la bugetul de stat.

„Nu avem alte posibilităţi de finanţare, nu putem accesa niciun fond european, nu putem accesa fonduri SAFE, nu putem accesa absolut nimic datorită activităţii pe care o desfăşurăm. Singurul lucru este bugetul de stat pe care încercăm să îl valorificăm la maxim, mai ales în zilele pe care le trăim în prezent. Din punctul nostru de vedere, bugetul ar acoperi destul de bine necesităţile pe care le vom avea în anul 2026”, a precizat reprezentantul SIE.

ACTUALIZARE 18:05 Deși social-democrații au reușit să treacă propunerea privind acordarea unor ajutoare one-off pentru pensionarii militari și cei din cadrul MAI, care au pensii mai mici de 3.000 de lei, cu ajutorul Opoziției, inclusiv cu voturile AUR, nu s-au mai bucurat de același sprijin și când a venit vorba despre pensiile SRI. 

În momentul în care s-a votat amendamentul privind acordarea unor ajutoare și pensionarilor din cadrul serviciilor, PNL, USR, UDMR și AUR s-au opus. Practic, PSD a rămas fără sprijinul AUR. 

ACTUALIZARE 16:43 Bugetul Ministerului Mediului pentru 2026 a crescut semnificativ, majoritatea fondurilor fiind alocate investițiilor. Pentru proiectele de infrastructură împotriva inundațiilor, bugetul a ajuns la 250 de milioane de lei, de cinci ori mai mult decât în 2025, când au fost cheltuite 50 de milioane de lei, a anunțat, marți, ministra Diana Buzoianu. Mai multe detalii aici

ACTUALIZARE 15:20 Bugetul Ministerului Transporturilor a trecut și el de votul comisiilor pentru buget din Parlament. Nici această ședință nu a fost lipsită de tensiuni. Un prim schimb replici a avut loc între deputatul USR Claudiu Năsui și deputatul PSD Adrian Câciu.

În momentul în care Năsui l-a întrebat pe Ciprian Șerban dacă, în calitate de ministru, a acordat permisiunea unor membri ale Consiliilor de Administrație care gestionează aeroporturile să își majoreze salariile, social-democratul i-a transmis: „Întoarce-te tu la partid să te pună ministru!”. 

A urmat un schimb de replici între deputatul PSD și președinta de ședință, senatoarea PNL Gabriela Horga. Adrian Câciu a bătut cu pumnul în masă și a strigat la aceasta pe motiv că nu i s-a răspuns la o întrebare. „Vreau răspuns!”, a spus Câciu.

„Controlați-vă”, i-a transmis Horga.

Citește și: VIDEO Derapaj în Parlament. Câciu a bătut cu pumnul în masă și a strigat la președinta comisiei de buget: „Vreau răspuns!”

ACTUALIZARE 13:09 Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat, marţi, bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), cu un amendament, fiind înregistrate 38 voturi „pentru”, trei „împotrivă” şi patru abţineri.

„Este adevărat ca peste 75% din primării nu își susțin cheltuielile?”, a întrebat senatorul Dorin Petrea, reprezentant al grupului PACE. 

Ministrul Dezvoltării nu a oferit însă un răspuns concret.

Parlamentarii au adoptat un amendament propus de PSD privind diminuarea bugetului cu 400.000.000 lei, sumă provenită de la obiectivul de investiţii „Complex sportiv din Oradea”, motivul fiind că proiectul nu a fost demarat.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că pentru 2026 vor fi prioritare investiţiile prin PNRR.

„Prioritate pe investiţii în 2026 sunt investiţiile pe PNRR. Avem în derulare prin Ministerul Dezvoltării 5.372 de investiţii în PNRR, gradul de absorbţie la zi este de 73%, adică peste 16 miliarde lei plătiţi beneficiarilor pe aceste investiţii. Toate sumele necesare pentru finalizarea acestor investiţii sunt alocate în proiectul de buget şi constituie o prioritate pentru Ministerul Dezvoltării, astfel încât să încercăm să ne apropiem cât mai mult sau poate să şi atingem borna de 100% absorbţie”, a afirmat ministrul.

El a adăugat că alte provocări şi deziderate în proiectul de buget se referă la creşterea execuţiei privind programele de risc seismic, unde autorităţile locale au contractat peste 5 miliarde lei cu Ministerului Dezvoltării, menţionând şi programele prin Compania Naţională de Investiţii.

Potrivit ministrului, în ceea ce priveşte Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”, în proiectul de buget este prevăzută o sumă comparabilă cu anul trecut, de 6 miliarde lei, dacă se reduce valoarea facturilor care erau restante anul trecut la bugetul iniţial.

„De asemenea, s-au instituit mecanisme pentru 2026 pentru derularea Programului 'Anghel Saligny' cu cofinanţare pentru judeţe, municipii reşedinţe de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti, care înseamnă obligaţia ministerului de a rezerva partea de 80%. Este un sistem la fel cu predictibilitate completă pentru aceste categorii de UAT-uri”, a explicat Cseke Attila.

În ceea ce priveşte cheltuielile de personal ale ministerului, acestea au fost reduse anul trecut cu 7 procente, drept urmare, în proiectul legii bugetului de stat de anul acesta este prevăzută diferenţa de până la 10%.

Attila Cseke a menţionat că la sfârşitul anului 2025 au fost plătite facturile ministerului pentru toate programele de investiţii, „cu o mică marjă la PNRR”.

„În prezent, în programele de investiţii ale Ministerului Dezvoltării sunt în derulare 15.681 de investiţii, din care pe proiectul de buget, pe simularea noastră, aproape o jumătate din ele se pot finaliza anul acesta, cu prioritate pe investiţiile pe PNRR”, a susţinut ministrul.

Deputatul USR Claudiu Năsui i-a cerut explicaţii ministrului, susţinând că totuşi cheltuielile de personal din MDLPA cresc.

„Cât sunt ministru, şefii instituţiilor subordonate, că e ANRSC (Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - n.r.), că e ISC (Inspectoratul de Stat în Construcţii - n.r.), trebuie să reducă cheltuielile de personal”, a replicat Cseke Attila.

Potrivit proiectului Guvernului, bugetul MDLPA este de 39.233.985.000 lei credite angajament, în creştere cu 67,14% şi 22.838.339.000 lei credite bugetare, în descreştere cu 20,98% faţă de 2025.

Cheltuielile curente sunt de 37.333.935.000 lei credite angajament, în creştere cu 60,09% şi 22.609.289.000 lei credite bugetare, în descreştere cu 21,55% faţă de 2025.

Cheltuielile de personal sunt de 125.732.000 lei credite angajament, în creştere cu 10,77% şi 125.732.000 lei credite bugetare, în creştere cu 10,95% faţă de 2025.

Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat, marţi, bugetul Secretariatului General al Guvernului (SGG), cu 36 de voturi „pentru” şi două „împotrivă”.

A fost adoptat, cu 41 de voturi favorabile, un amendament susţinut de grupul AUR în baza căruia se alocă 6 milioane de lei pentru înfiinţarea şi cofinanţarea centrelor comunitare româneşti din Roma, Londra şi Castellon de la Plana.

De asemenea, a fost adoptat un amendament susţinut de Grupul minorităţilor naţionale privind cheltuielile pentru funcţionarea organizaţiilor, centrelor culturale, comunitare, caselor tradiţionale, redacţiilor şi editurilor din ţară şi străinătate. Este vorba despre reorganizări care nu presupun cheltuieli suplimentare, au explicat iniţiatorii.

Secretarul general al Guvernului, Ştefan-Radu Oprea, a declarat că SGG şi instituţiile aflate în coordonare ar urma să aibă în acest an un buget de 2.825.372.000 lei credite angajament şi 2.675.664.000 lei credite bugetare, reprezentând o creştere de 32%.

Creşterile sunt generate de susţinerea Festivalului Olimpic al Tineretului European, organizarea „Anului Nadia” şi a proiectului „AI Factory” (58 de milioane de lei).

În acelaşi timp, la cheltuielile de personal este prevăzută o scădere de 10,9%. Diminuările din acest an cumulate cu cele din 2025 ar urma să totalizeze o scădere de 14-15% a cheltuielilor de personal. În prezent, SGG are 687 de posturi, dintre care 571 sunt ocupate.

„Asta înseamnă că în zonele critice, cum este spre exemplu la contencios administrativ, vom avea şi concursuri pentru ocuparea posturilor, pe lege. Dacă au plecat şapte persoane, poţi să ai un post la concurs”, a spus Radu Oprea.

Deputatul Cezar Drăgoescu (USR) a atras atenţia că suma destinată proiectelor de promovare a imaginii României creşte de la 3,6 la 7,5 milioane lei. Radu Oprea a explicat că este vorba despre Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior, care organizează târguri şi expoziţii. Cezar Drăgoescu a pledat pentru menţinerea bugetului ARICE la nivelul din 2025, apreciind că este vorba despre o "instituţie complet inutilă", care nu face decât "să toace" banii. Amendamentul său nu a întrunit însă voturile necesare.

Deputatul Claudiu Năsui (USR) a evidenţiat că SGG ar urma să beneficieze de o creştere de 30% a cheltuielilor în acest an. De asemenea, instituţia cere în 2026 de zece ori mai mulţi bani pentru investiţii de capital, în vederea eficientizării energetice a Palatului Victoria.

Deputatul Florin Popovici (AUR) a remarcat o „creştere substanţială” a alocărilor bugetare pentru proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, deşi în 2025 execuţia bugetară „a fost semnificativ sub nivelul estimat”, cu un grad de realizare de doar 23,5%.

Radu Oprea a replicat că majoritatea alocărilor sunt prevăzute pentru un proiect în domeniul datelor deschise, care urmează să fie finalizat până în luna august.

Conform proiectului de buget pentru 2026, cheltuielile curente ale SGG vor fi de 2.682.590.000 lei la credite angajament, în creştere cu 18,34% şi 2.672.882.000 lei la credite bugetare, în creştere cu 30,20% faţă de 2025.

Cheltuielile de personal sunt de 450.015.000 lei la credite angajament şi 450.015.000 lei la credite bugetare, ambele în descreştere cu 11,2% faţă de 2025.

Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului au acordat, marţi, raport favorabil proiectului bugetului de stat pe 2026 pentru Academia Oamenilor de Ştiinţă.

Proiectul Guvernului propune pentru Academia Oamenilor de Ştiinţă în 2026 un buget de 11.136.000 lei, atât la creditele bugetare, cât şi la creditele de angajament, în creştere cu 0,04% faţă de anul trecut.

Cheltuielile curente sunt de 11.132.000 lei, pentru ambele tipuri de credite, în creştere cu 0,03% faţă de 2025.

Cheltuielile de personal sunt de 3.100.000 lei, în scădere cu 1,9% faţă de 2025.

Preşedintele AOSR, Doina Banciu, a precizat că din bugetul instituţiei o sumă „rezonabilă” este destinată proiectelor de cercetare pentru tineri.

„Pentru tinerii care vor să facă cercetare este foarte important să aibă proiecte şi suntem singura Academie care finanţează astfel de proiecte pentru cei sub 40 de ani, din resursele noastre. Noi îi ajutăm să îşi ducă proiectele la bun sfârşit, să scrie articole cotate, să apară în baze de date internaţionale. Cei care lucrăm în mediul academic ştim cât de important este acest lucru pentru formarea carierei”, a spus Doina Banciu.

ACTUALIZARE 13:00 De votul comisiilor de buget, finanțe a trecut și propunerea privind bugetul Ministerului Apărării în acest an. Dezbaterile nu au fost lipsit însă de scandal. 

Senatorul PACE Ninel Peia a dat buzna în sală și l-a acuzat pe ministrul Apărării că nu știe nici măcar să tragă cu arma. „A făcut armata sau nu”, a fost replica acestuia.

„Văd că e puțin zgomot rusesc aici”, i-a răspuns Radu Miruță. Contrele au continuat apoi între PNL și PSD, după ce social-democrații au propus ajutoare one-off și pentru pensionarii militari. „Puțin bun simț nu v-ar strica. Vreți să aruncați în aer bugetul împreună cu AUR”, a transmis un lider liberal.

Propunerea PSD a trecut cu voturile Opoziției. AUR anunțase deja că susține măsura.

Citește și: VIDEO Scandal la dezbaterea bugetului MApN. Un ales al Opoziției a dat buzna în ședință: „Miruță a făcut armata?”. Atacuri între PNL și PSD

Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat, marţi, bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe 2026.

Manuela Cazacu, managerul economic al instituţiei, a precizat că sumele prevăzute în limita aprobată nu acoperă necesarul Înaltei Curţi.

„ÎCCJ nu a depus amendamente la proiectul de buget pentru 2026. Sumele prevăzute în limita aprobată nu acoperă necesarul Înaltei Curţi, dar pentru aceste sume vom face demersurile necesare la rectificarea bugetară”, a transmis aceasta, potrivit Agerpres.

Ea a menţionat că este vorba de drepturile câştigate prin hotărâri judecătoreşti. În prezent, Înalta Curte nu a plătit drepturile aferente pentru 2024 şi 2025 şi se mai adaugă o sumă destinată executărilor silite.

„Înalta Curte gestionează chetuielile de personal începând cu anul 2023 pentru 57 de instanţe, unde îşi desfăşoară activitatea 15.800 de salariaţi şi e normal ca suma să fie mare”, a adăugat aceasta.

Deputatul PSD Adrian Câciu a atras atenţia că judecătorii s-au dat pe ei în judecată pentru salarii mai mari şi a întrebat retoric de ce nu s-a putut face o economie.

Potrivit proiectului Guvernului, bugetul ÎCCJ este de 5.020.937.000 lei - credite de angajament, în creştere cu 49,95% faţă de anul trecut şi 4.994.437.000 lei - credite bugetare, în creştere cu 49,16%.

Cheltuieli curente sunt de 4.992.295.000 lei credite de angajament şi 4.992.295.000 lei credite bugetare, ambele în creştere cu 47,55% faţă de 2025.

Cheltuielile de personal sunt de 4.942.093.000 lei credite de angajament şi 4.942.093.000 lei credite bugetare, ambele în creştere cu 47,94% faţă de anul trecut.

Bugetul Curţii Constituţionale a României (CCR) a fost aprobat marţi în Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe, cu 33 de voturi „pentru”, 11 „împotrivă” şi două abţineri.

Bugetul CCR reprezintă 44.350.000 de lei credite de angajament şi 44.350.000 lei - credite bugetare, ambele în creştere cu 4,47% faţă de 2025.

În ceea ce priveşte cheltuielile cu personalul, creditele de angajament şi creditele bugetare sunt de câte 37.708.000 de lei, cu o creştere de 8,06%.

Judecătorul CCR Mihai Busuioc a apreciat că acesta este „un buget sănătos”, în care s-a „ţinut cont de condiţiile economice ale României”.

„Avem o scădere de 13% la bunuri şi servicii, de aproximativ 35% la cheltuieli de capital. Există o creştere la cheltuieli de personal, care se datorează faptului că în cursul anului trecut am angajat 15 magistraţi asistenţi şi patru grefieri, având în vedere numărul mare de dosare”, a precizat Busuioc.

El a menţionat că în 2023 CCR a avut 3.600 de dosare, în 2024 - 4.100, în 2025 - 5.311, iar în primul trimestru al acestui an - 1.224 de dosare.

Din acest motiv, a spus Busuioc, există întârzieri de trei-patru ani. „Eu am 2.872 de dosare alocate ca judecător”, a adăugat Busuioc.

Senatorul Silviu Petrea, liderul Grupului parlamentar PACE - Întâi România, a propus un amendament privind diminuarea cu 270.000 de lei a bugetului CCR, pentru persoane cu handicap neîncadrate.

„Aş vrea să scoatem aceste sume aferente persoanelor cu handicap neîncadrate şi să le forţăm până la urmă mâna celor de la CCR să-şi angajeze 10 sau 11 persoane cu dizabilităţi, pentru că aşa este normal”, a susţinut parlamentarul. Amendamentul a fost respins.

Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat, marţi, bugetul Consiliului Legislativ, cu 36 voturi „pentru” şi 10 „împotrivă”.

Secretarul general al instituţiei, Ionuţ Mazâlu, a declarat că proiectul de buget se încadrează în limitele aprobate de Guvern.

„Există o uşoară diminuare faţă de execuţia din anul precedent, având în vedere contextul actual. Astfel, printr-o gestionare eficientă şi prudentă a resurselor bugetare alocate, activitatea Consiliului Legislativ sperăm să nu fie perturbată”, a spus el.

Deputatul Claudiu Năsui (USR) a atras atenţia asupra faptului că, în ciuda planurilor de digitalizare, costul mediu al unui aviz creşte de la 11.500 de lei la 13.300 de lei.

Deputatul Drăgoescu Cezar-Mihail (USR) a remarcat că în proiectul actual cheltuieile cu bunuri şi servicii cresc cu 15%, ajungând la aproximativ 800.000 de lei.

Deputata Bruynseels Ramona-Ioana (AUR) a evidenţiat faptul că există o creştere de peste 200% la subcapitolul "alte active fixe", în timp ce componenta de echipamente scade semnificativ.

Ionuţ Mazâlu a replicat că în urmă cu doi ani au început demersurile pentru digitalizarea activităţii instituţiei. Printre acestea se numără un program integrat de avizare a proiectelor de acte normative, în baza căruia pe site-ul instituţiei pot fi urmărite avizele elaborate.

El a explicat de asemenea că majorarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii sunt generate de creşterea preţurilor (pentru utilităţi, cheltuieli de natură funcţională precum hârtie şi toner).

Reprezentanţii instituţiei au explicat că subcapitolul „alte active fixe” include înnoirea licenţelor. În ce priveşte echipamentele, anul acesta urmează să fie înlocuite unele laptopuri sau computere vechi.

Proiectul de buget al instituţiei pentru 2026 prevede cheltuieli 14.869.000 lei la credite angajament şi 14.869.000 lei la credite bugetare, ambele în creştere cu 0,75% faţă de 2025.

Cheltuielile curente sunt de 14.768.000 lei credite angajament şi 14.768.000 lei credite bugetare, ambele în creştere cu 0,85% faţă de 2025.

Cheltuielile de personal sunt de 13.823.000 lei, la fel ca anul trecut.

Comisiile parlamentare reunite de buget, finanţe au aprobat, marţi, bugetul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pe 2026, cu 34 de voturi „pentru” şi 13 „împotrivă”.

Preşedintele CNSAS, Constantin Buchet, a precizat că bugetul prefigurat pentru acest an este unul „de tranziţie”, având în vedere obiectivele, cu accent pe preluarea de către România a preşedinţiei în exerciţiu a Reţelei europene a comisiilor şi autorităţilor care se ocupă cu cercetarea şi studiul poliţiilor politice comuniste.

El a menţionat că în 2026 va fi înjumătăţit timpul mediu de răspuns la petiţiile cetăţenilor de la 20 de zile la 10 zile, printr-o mai bună folosire a resurselor umane. De asemenea, se utilizează şi instrumente electronice preluate de la deţinătorii de arhive, precum sistemul Centrului de informatică şi documentare.

„Încercăm şi proiecte de digitalizare prin ADR, în parteneriat cu instituţii ale statului în ideea unui serviciu public digital”, a adăugat Buchet.

Potrivit proiectului Guvernului, bugetul CNSAS este de 27.846.000 lei credite angajament şi 27.846.000 lei credite bugetare, ambele în descreştere cu 2% faţă de 2025.

Cheltuielile curente sunt de 27.546.000 lei credite angajament şi 27.546.000 lei credite bugetare, ambele în descreştere cu 1,79% faţă de anul trecut.

Cheltuielile de personal sunt de 26.000.000 lei credite angajament şi 26.000.000 lei credite bugetare, ambele în descreştere cu 3,25% faţă de 2025.

Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului au acordat, marţi, raport favorabil proiectul bugetului de stat pe 2026 pentru Avocatul Poporului.

Proiectul Guvernului propune pentru Avocatul Poporului un buget de 24.249.000 lei, atât la creditele bugetare, cât şi la creditele de angajament, în scădere cu 2,88% faţă de anul trecut.

Cheltuielile curente sunt de 24.149.000 lei, pentru ambele tipuri de credite, în descreştere cu 4,08% faţă de 2025.

Cheltuielile de personal sunt de 19.300.000 lei în descreştere cu 5,96% faţă de 2025.

Directorul coordonator al Avocatului Poporului, Luminiţa Clain, a precizat că nu a făcut amendamente pentru acest buget, dar la rectificare speră să primească 10% în plus, „pentru a putea supravieţui până la sfârşitul anului”.

Potrivit acesteia, cheltuielile cu chiria pentru spaţiul de 2.000 mp din Strada George Vraca nr. 8 reprezintă 75% din costuri, deşi s-au făcut lunar demersuri, fără succes, pentru obţinerea unui alt sediu. Ea a menţionat că, în conformitate cu legea de funcţionare, instituţiile statului ar trebui să pună la dispoziţie spaţii.

Bugetul Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) a fost aprobat marţi în Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe, cu 35 de voturi „pentru” şi 13 „împotrivă”.

Bugetul CNA este de 118.796.000 lei credite angajament, în creştere cu 463,47% şi 47.772.000 lei credite bugetare, în creştere cu 126,59% faţă de 2025.

Cheltuielile curente sunt de 118.496.000 lei credite angajament, în creştere cu 582,58% şi 47.472.000 lei credite bugetare, în creştere cu 173,46% faţă de 2025.

Cheltuielile de personal sunt de 14.700.000 lei credite angajament şi 14.700.000 lei credite bugetare, ambele în descreştere cu 4,72% faţă de 2025.

Vicepreşedintele CNA, Valentin Jucan, a afirmat că un nou soft, în valoare de aproximativ 300.000 de euro, va putea ajuta instituţia în combaterea dezinformării.

„Acest soft, care cuprinde elemente de Inteligenţă Artificială, va da posibilitatea să facem investigaţii extrem de complexe în zona de online. Aceste investigaţii complexe arată dacă avem de-a face cu campanii care au un comportament neautentic sau unele care folosesc elemente care ţin de instigare la ură sau la violenţă. Acest soft va face ca CNA să poată să investigheze şi să urce foarte mult cifra de supraveghere”, a spus el.

În lipsa acestui soft, a adăugat Jucan, eficienţa în combaterea dezinformării era scăzută.

„Dintr-un ocean de dezinformare sau dintr-un ocean de content în zona de online, noi puteam să acţionăm link cu link, un fel de linguriţă în ocean”, a susţinut vicepreşedintele CNA.

Cu ajutorul tehnologiei, a subliniat el, dezinformarea poate fi demonstrată şi combătută „sistemic”.

„Resursele umane pe care le avem, dacă primesc softul pe care îl dorim, vom putea să vedem ce se întâmplă în zona de media tradiţionale şi în zona online într-o formă coordonată şi vom putea să vedem modul în care războiul informaţional şi, practic, războiul cognitiv îndreptat împotriva românilor se manifestă în zona online. Vom putea să vedem sistemic acest lucru şi deciziile noastre nu vor avea exclusiv un caracter care să ţină de relaţia cu platformele. Vom putea să venim cu campanii de combatere a dezinformării şi să le îndreptăm şi să le targetăm exact în zonele din online care sunt vulnerabile”, a explicat Jucan.