Activistii cer Bienalei de la Venetia excluderea Israelului, reprezentat de sculptorul de origine romana Belu-Simion Fainaru

Grupul activist Art Not Genocide Alliance (ANGA) a lansat săptămâna aceasta o scrisoare deschisă prin care solicită Bienalei de la Veneția să împiedice participarea Israelului la ediția din 2026, scrie Middle East Eye. Scrisoarea a fost semnată de 178 de artiști, curatori și lucrători culturali implicați în Bienală. Israelul urmează să fie reprezentat prin instalația „Rose of Nothingness” a artistului de origine română Belu-Simion Făinaru.

Într-o scrisoare adresată directorilor Bienalei de la Veneția, grupul Art Not Genocide Alliance (ANGA) afirmă că se află „într-un refuz colectiv de a permite promovarea statului israelian în timp ce comite genocid”.

Scrisoarea, semnată de 178 de participanți din aproximativ 25 de țări prezente la festival, subliniază că „complicitatea Bienalei de la Veneția cu încercarea de distrugere a vieții palestiniene trebuie să înceteze”.

„Niciun artist sau lucrător cultural nu ar trebui să fie obligat să împartă o platformă cu acest stat genocid. Atâta timp cât Israelul există prin genocid, curățare etnică și apartheid, nu trebuie să fie reprezentat la Bienala de la Veneția”, precizează scrisoarea.

Printre semnatarii cunoscuți se numără Alfredo Jaar (Chile), Yto Barrada (Maroc) și Cauleen Smith, regizoare și artist multimedia din SUA.

Citește și: UE pune presiune pe Bienala de la Veneția: participarea Rusiei ar putea aduce sancțiuni. „Cultura nu e platformă pentru propagandă”

Renumita Bienală, care alternează anual între expoziție de artă și arhitectură, găzduiește 29 de pavilioane naționale permanente în Giardini, unde artiștii aleși de țările lor expun lucrări.

Pavilionul Israelului, deschis în 1952, este unul dintre aceste spații permanente. La ultima Bienală de artă, în 2024, câteva luni după începutul genocidului israelian în Gaza, ANGA a lansat o campanie împotriva participării Israelului, printr-o scrisoare deschisă semnată de peste 24.000 de persoane.

Pavilionul a fost închis ulterior de Ruth Patir, artista israeliană care urma să expună acolo. În 2025, Israelul nu a participat la Bienala de arhitectură, ministerul culturii motivând necesitatea renovării pavilionului.

În contractul pentru Bienala 2026, guvernul israelian a introdus o clauză prin care artistul selectat trebuie să asigure că pavilionul rămâne deschis. Totuși, participarea Israelului din acest an nu va avea loc în pavilionul său permanent, ci în Arsenale, un complex de foste șantiere navale și armurării, folosit ca spațiu expozițional.

ANGA a descris această decizie ca fiind un „sprijin instituțional explicit într-un moment de violență în escaladare”.

Citește și: Ucraina protestează împotriva prezenței Rusiei la Bienala de Artă din Veneția: „Mesaj periculos de normalizare a politicii de genocid”

Președintele Bienalei, Pietrangelo Buttafuoco, jurnalist sicilian de dreapta convertit la islam în 2015, a fost filmat dorind unui reporter un Ramadan fericit, în timp ce refuza să răspundă la întrebări despre implicarea Israelului.

Buttafuoco este criticat la nivel european pentru că a permis revenirea Rusiei la Bienală, pentru prima dată de la invazia Ucrainei în 2022.

Participarea Rusiei este condusă de Anastasia Karneeva, fiica unui fost ofițer de informații, și Ekaterina Vinokurova, fiica ministrului rus de Externe Sergey Lavrov.

Ministerul italian al Culturii a condamnat revenirea Rusiei la Bienală, dar nu a comentat participarea Israelului. În 2024, ministerul a susținut participarea Israelului.

Răspunzând prin email întrebărilor Middle East Eye, ANGA a descris Bienala drept „una dintre cele mai vechi și prestigioase expoziții recurente din sistemul artistic global” și a precizat că „în acest context, prezența Israelului nu poate fi înțeleasă ca neutră”.

„Funcționează ca parte a normalizării culturale continue a unui stat care comite în prezent genocid în Gaza, menținând în același timp un regim de decenii de ocupație, apartheid și expropriere în Cisiordania”, au declarat artiștii, curatorii și lucrătorii culturali.

Zeci de artiști palestinieni au fost uciși de Israel în timpul genocidului din Gaza.

Dorgham Qareqa, artist palestinian poreclit „nepotul lui Van Gogh”, a murit împreună cu soția și frații săi după ce Israelul a încălcat un armistițiu în martie 2025.

Heba Zagout, artistă și educator palestiniană, descrisă ca un „talent unic”, a fost ucisă împreună cu cei doi copii ai săi într-un atac aerian în octombrie 2023.

Artistul vizual Frans al-Salmi a fost ucis împreună cu zeci de alți palestinieni când Israelul a bombardat o cafenea pe malul mării în iunie 2025.

„Vă reamintim că violența israeliană vizează și arta și cultura considerate sacre de Bienală”, se arată în scrisoare, făcând referire la distrugerea centrelor de artă și la uciderea artiștilor palestinieni.

ANGA a subliniat că decizia de a include Israelul este „deosebit de izbitoare” având în vedere istoria Bienalei, care a exclus apartheidul sud-african timp de decenii și a condamnat lovitura de stat susținută de CIA împotriva lui Salvador Allende în Chile (1974).

„Refuzul de a condamna și de a exclude Israelul contribuie la reproducerea unei narațiuni care continuă să prezinte statul israelian drept victimă, ascunzând violența structurală pe care se bazează”, a declarat ANGA.

Grupul a subliniat că cererea sa se adresează „reprezentării statului, nu indivizilor”, inclusiv artiștilor israelieni:

„Un pavilion național la Bienala de la Veneția este o reprezentare culturală oficială a acelui stat. Nu credem că artiștii care se opun genocidului Israelului în Gaza și expansiunii agresive în Cisiordania ocupată ar trebui folosiți ca acoperire culturală pentru violența de stat. De fapt, aranjamentul actual plasează artiștii într-o poziție imposibilă, cerându-le să legitimeze prezența Israelului indiferent de opiniile personale”, au mai spus semnatarii.